Observ că în ultimii ani competițiile literare sunt din ce în ce mai populare, iar abundența lor pune cititorul într-o și mai mare dificultate când vine vorba de alegerea unei cărți. Din motive lesne de înțeles, premiile anglofile sunt cele care domină acest segment de “piață”, iar printre cele deja consacrate precum Man Booker Prize, Pulitzer Prize, Women’s Prize for Fiction și-au făcut loc în ultimii ani și alte câteva ce mi-au atras atenția.
De The Wellcome Book Prize am auzit prima dată chiar acum câteva zile, particularitatea acestuia constănd în faptul că acceptă atât publicații de ficțiune și de non-ficțiune, ce abordează subiecte din sfera medicală. Genurile acoperite variază de la roman detectiv sau de dragoste, la științe populare, SF sau roman istoric.
Există un moment în viața fiecăruia când, inevitabil, medicina ajunge să joace un rol important. Cărțile ce dezvoltă asemenea povești sunt cele care dau un nou sens noțiunii de a fi om, iar acestea pot vorbi despre nașteri și noi începuturi, boală și pierderi, memorie și identitate. În încercarea de a-și promova viziunea și scopurile, The Wellcome Book Prize își propune să stârnească interesul publicului și să încurajeze dezbaterile pe aceste teme. Premiul se acordă începând cu 2009 cărților publicate în Marea Britanie (în original sau în traducere), iar lista nominalizaților de anul acesta poate fi urmărită aici. Recunosc că titlurile și autorii îmi sunt total necunoscuți, dar mă tentează The Essex Serpent – Sarah Perry și The Golden Age – Joan London.
Lansat în 2006, International Dylan Thomas Prize este unul dintre cele mai prestigioase premii acordate tinerilor scriitori, ce își propune să încurajeze talentul creativ la nivel internațional. Suma de £30,000 este acordată celei mai bune cărți scrise sau publicate în limba engleză, unui autor sub vârsta de 39 ani. Imaginea lui Dylan Thomas, scriitorul tipic adolescentin, s-a potrivit perfect pentru a servi drept inspirație tinerilor scriitori de pretutindeni. Prospețimea și stilul direct sunt caracteristice întregii sale opere. Competiția dorește să se asigure că cititorii din ziua de azi vor avea șansa să se bucure de vitalitatea și sclipirea unei noi generații de scriitori. Nici în cazul acesta nu sunt familiarizată cu câștigătorii edițiilor trecute, dar Grief is the Thing with Feathers este un titlu pe care l-am văzut pe lista mai multor prieteni de pe Goodreads. Mi se pare interesant că anul acesta, pe lista lungă se află și The Essex Serpent, romanul nominalizat și la The Wellcome Book Prize dar și la Costa Book Awards în 2016. E clar, e ceva cu cartea asta…
International Dublin Literary Award, ajuns la ediția cu numărul douăzeci și trei, se organizează anual și premiază un roman scris sau tradus în limba engleză. Scopul acestuia este de a promova excelența în lumea literară, iar nominalizările se fac cu ajutorul librăriilor din orașele mari, la nivel global. Multe titluri din anii trecuți îmi sunt cunoscute și le am pe liste de lectură, dar, deocamdată, am citit doar Zgomotul lucrurilor în cădere, o narațiune istorică și de suspans, ce reconstituie parcursul unei generații marcate de începutul înfloritoarei contrabande cu cocaină, ce păstrează și izul de mister specific literaturii sud-americane.
Costa Book Awards premiază doar cărțile scrise de autori care trăiesc în Marea Britanie și Irlanda. Are 5 categorii – Roman de debut, Roman, Biografie, Poezie și Cărți pentru copii, dintre care una este aleasă Cartea Anului, anunțată în cadrul unei ceremonii de decernare ce are loc la Londra, în luna ianuarie. A fost lansat în 1971 sub numele Whitbread Literary Awards, în 1985 și-a schimbat denumirea în Whitbread Literary Awards, pentru ca din 2006 să fie cunoscut sub numele actual, Costa Book Awards. În 2012 s-a lansat și versiunea pentru proză scurtă, The Costa Short Story Award, al cărui câștigător este ales de publicul larg. Se pare că editurile românești au fost mai generoase cu publicarea traducerilor romanelor încununate cu Costa Book Awards, căci văd că am citit deja 4 (despre 3 am scris și pe blog, cealaltă fiind Dinți albi – Zadie Smith) iar dintre câștigătoarele din anii trecuți îmi surâd foarte mult Viață după viață – Kate Atkinson și Cum să fii și una și alta – Ali Smith.
Premiile literare nu sunt neapărat un etalon de necontestat în alegerea unei cărți, dar îți oferă o perspectivă obiectivă (cel puțin așa ar trebui) în ceea ce privește valoarea scriiturii, în contextul în care un cititor nu vrea să se ghideze doar în funcție de gusturile și preferințele personale. Apoi, un alt motiv pentru care îmi place să urmăresc competițiile de genul acesta este că îți dau ocazia să speri alături de autorul preferat, dar și pentru că te motivează să cauți mereu titluri noi.
Un Răspuns
Enache Alexandra
Este foarte greu sa multumesti piata din ziua de astazi. De aceea banuiesc si faptul ca a fi un adevarat scriitor impune mult talent si curaj, aceste competitii promovand creativitatea si sprijinind totodata mintile stralucite.