Se întâmplă de multe ori să plecăm în căutarea unui anumit tip de carte atunci când frunzărim prin rafturile librăriilor, și, totuși, să nu îl găsim. Din momentul în care ideile se nasc în mintea unui scriitor până la momentul când ajung să fie publicate, textele parcurg un proces îndelungat și nu ajung mereu să vadă luminița de la capătul tunelului, sau, în cazul acesta, lumina tiparului. Costurile implicate în publicarea unei cărți sunt destul de ridicate și foarte puțini autori obțin sprijinul unei mari edituri, sau chiar și al uneia mai mici.
Crowdfunding-ul, o nouă tendință mondială responsabilă pentru concretizarea unor idei și afaceri, pare a fi soluția ideală prin intermediul căreia cititorii pot decide asupra a ceea ce merită sau nu a fi publicat. Chiar dacă pare complicat, procesul este de fapt destul de simplu. Plecând de la premisa unei finanțări publice, întreaga comunitate este invitată să aleagă proiectele culturale, antreprenoriale sau sociale ce merită sprijinite. Investiția prin intermediul donațiilor este apoi recompensată în funcție de suma oferită. Scopul principal al acestor inițiative este de a aduce la viață niște idei care, din lipsa de fonduri, ar rămâne uitate la fundul unui sertar.
Toate bune și frumoase, dar, cum se aplică crowdfunding-ul în lumea literară? Prin intermediul platformelor on-line, scriitorii prezintă cărțile pe care doresc să le publice, apelând la sprijinul cititorilor săi și comunității pentru a reuși să strângă suma minimă necesară. Iar beneficiile nu se opresc aici. Dacă într-o editură tradițională alegerea aparține redactorului, în mediul virtual cititorii sunt cei care hotărăsc. De la marii clasici ai literaturii până la scriitorii generației prezente, totul este posibil pe aceste platforme de crowd publishing – de la susținerea publică la apariția cărților.
În străinătate, există deja câteva comunități consacrate prin intermediul cărora au fost publicate cărți:
- Kickstarter este una dintre cele mai populare platforme de crowdfunding pentru proiecte creative, inclusiv cele literare. Aplicațiile sunt supuse unui proces de verificare pentru a se asigura că participanții respectă regulile. Administratorilor site-ului le revine un procent de 5% din suma colectată, plus un comision de 3-5% pentru taxe. Dacă proiectul nu își atinge scopul, fondurile sunt returnate susținătorilor.
- Indiegogo susține în principiu orice tip de idee. Se ocupă și de proiecte de carte, dar totuși nu are o secțiune specială pentru publicații precum Kickstarter. Creatorii campaniilor pot păstra orice sumă au reușit să strângă (există o taxă de 4% dacă scopul a fost atins și 9% dacă nu a fost atins) sau un procent de 5% pentru a crea o nouă campanie prin intermediul Kickstarter. Practică și ei un comision de 3-5% pentru taxe.
- Publishizer este o platformă dedicată exclusiv publicării de cărți. Pe viitor, își propun să ofere posibilitatea de a distribui cărți ce au fost finanțate cu succes prin crowdfunding către editurile tradiționale. Au un comision de 5% din fondurile adunate.
Și în România lucrurile s-au mișcat destul de repede în această direcție, așa că, avem deja câteva povești de succes ce au prins viață prin intermediul unor platforme de acest gen:
- Creștem Idei are în prezent 82 de proiecte la activ, dintre care 42 au fost finanțate. Pe modelul Kickstarter, proiectul va fi finanțat doar dacă suma a fost strânsă în totalitate, iar, în caz contrar, banii se vor întoarce la cei care au cotizat. La secțiunea Writing & publishing sunt înscrise 11 idei, iar cele mai populare au o rată de succes de peste 100% (Fram – Ursul polar, o inițiativă de repopularizare a celebrului personaj din copilăria ante-decembristă; Rock sub seceră și ciocan – Nelu Stratone, o enciclopedie a muzicii rock autohtone începând cu anii 50 până la momentul Colectiv din octombrie 2015; Ghidul antreprenorului online – Cum să faci ce-ți place fără să mori de foame – David Mitran – o carte de sfaturi practice ce te ajută să-ți transformi pasiunea într-o afacere).
- Multifinanțare este prima platformă de crowdfunding lansată în România, iar până în prezent a găzduit finanțarea a peste 30 de proiecte din diferite domenii. La capitolul publicații, cele mai interesante mi s-au părut Poliglot în 10 zile, idee lansată de Cristina Bujoreanu ce se adresează tuturor celor care studiază sau vor să studieze limbi străine, în special engleză, franceză, italiană, portugheză sau spaniolă și doresc ca după 10 zile să poată purta o conversație cu un vorbitor nativ la nivel intermediar, dar și Proiectarea si dezvoltarea unui e-business de Mihai-Florin Talpos, un ghid practic pentru antreprenorii online.
- Wearehere te ajută să finanțezi evenimentele si proiectele creative sau educative pe care le-ai plănuit (filme, piese de teatru sau dans, lansări de albume și cărți, organizare de expoziții, vânătoare de comori, etc.). Secțiunea Publishing se bucură de multe idei finalizate cu succes precum: romanul Cosmos de Carl Sagan, proiectul propus de Asociația Secular-Umanistă din România ce și-a dorit traducerea și distribuirea acestuia, iar în urma strângerii de fonduri cartea se află în proces de publicare la editura Herald; cartea Nouă povești muzicale, o propunere din partea Fundației Calea Victoria și a dirijorului Tiberiu Soare cu scopul de a face muzica clasică accesibilă și captivantă pentru publicul larg, ce urmează a fi tipărită în 2000 exemplare pentru a fi donată tuturor bibliotecilor județene si universităților de muzică din țară. În prezent, puteți susține inițiativa de traducere în limba franceză a cărții pentru copii Aventurile lui Riki, publicată la editura Curtea Veche și nominalizată în 2014 la categoria Cea mai bună carte pentru copii din România, la Gala Bun de Tipar.
Cam așa stă treabă în România cu crowd publishing-ul. Recunosc că mi-ar plăcea să văd și proiecte de ficțiune ale autorilor autohtoni pentru că mi se pare o oportunitate bună de a intra în contact cu cititorii și de a-și valida ideile printr-o abordare directă și sinceră, și, de ce nu, și o metodă de promovare inovativă care pune accent pe părerea cititorilor și nu pe cea a criticilor și redactorilor.
* O parte din texte au fost traduse și adaptate de de pe site-urile Estante și Jane Friedman iar în găsirea site-urilor de crowdfunding din Romînia de mare folos mi-a fost blogul lui Laurențiu Mihai.