Perla Chinei

Perla Chinei este o carte pe care am citit-o foarte ușor, în mare pentru că are o narațiune antrenantă, presărată cu dialoguri, dar și pentru că oferă o imagine vie a Chinei de la începutul secolului XX până în anii ’70, o imagine fascinantă mai ales pentru cei aflați la primele întâlniri literare cu această cultură. Conceput ca o ficțiune istorică a vieții scriitoarei Pearl S. Buck, romanul este scris la persoana întâi, prin intermediul vocii narative a Salciei, prietena lui Pearl.

Prima parte, dedicată copilăriei, ocupă aproape o treime din roman și este perioada “de aur” la care personajele se vor raporta în momentele de cumpănă: “Aminitirile din copilărie erau ca niște palate imperiale splendide prin care colindam și zăboveam.” Prietenia dintre cele două fete se naşte pe neaşteptate, diferențele culturale dintre acestea servind drept pretext pentru apropierea lor. Fiica unor misionari americani prezbiterieni, Pearl își dorește foarte mult să se integreze în peisajul micului sat chinezesc, să absoarbă tradițiile și obiceiurile budiste, iar Salcia îi servește drept călăuză. Contrastul dintre cele două fete este și de ordin fizic, Salcia fiind în mod normal brunetă, iar Pearl blondă, motiv pentru care poartă căciulă pentru a se integra în mediul de viaţă chinezesc cât mai bine.

Prima parte este caracterizată și de încercările lui Absalom (tatăl lui Pearl) de a converti mica comunitate la religia lui, dar și de situațiile comice cauzate de tatăl Salciei atunci când îmbrățișeză doctrina creștină pentru a obține beneficii materiale. Misionarismul este cel mai important lucru pentru Absalom, care, asemenea personajului biblic care se declară rege în locul tatălui său David, are o percepție arogantă asupra rolului său, congregația sa fiind mai importantă decât propria familie. Nu de puține ori atât soția sa Carie, cât și Pearl se vor simți abandonate și vor căuta activități în afara sferei domestice.

Implicațiile biblice se râsfrâng și asupra numelui Salciei și nu este probabil întâmplător faptul că în biserica prezbiteriană cresc lăstari de salcie. Salcia este „ucigașul propriului fruct” și astfel în ea se intâlnește activă „forța vieții si a morții” (primul copil al Salciei moare). În tradiția Vechiului Testament salcia apare in contexte ce exprimă cu precadere bucuria de a trăi (în ciuda tuturor încercărilor prin care trece, nu-și pierde speranța).

În mica comunitate din Chin-kiang tradiţiile vechi sunt păstrate cu sfinţenie: cumpărarea soţiei sau a concubinelor, folosirea ierburilor ca remedii, superstiţiile cu privire la reâncarnarea în animale dacă nu duci o viaţă corectă, etc. Dar, lumea arhaică se schimbă treptat o dată cu Revolta boxerilor, o mișcare anticreștină violentă de la sfârșitul dinastiei Qing, între anii 1898 și 1900 și apoi cu instalarea la putere a Partidului Comunist Chinez în 1921 în frunte cu Mao.

Ieșirea din adolescență este marcată de plecarea lui Pearl în America pentru a merge la facultate și de căsătoria nefericită a Salciei, în urma căreia devine sclava soţului său, pierde un copil și este vândută de acesta pentru a-şi putea lua o concubină. Prietenia lor supraviețuiește prin intermediul corepondenței întreținute de-a lungul anilor. Pearl se întoarce pentru a se căsători cu Lossing Buck, un agronom pasionat și el de China, şi, asemenea mamei sale, ajunge să îndeplinească mai mult un rol de secretară decât de soţie. În acest context al unei căsnicii eșuate, Pearl începe să-și verse nefericirea în scrieri ample despre viața simplă a țăranilor chinezi, scrieri ce îi vor aduce consacrarea literară abia mai târziu când va fi izgonită din China. În același timp, între ea și poetul Hsu Chih-mo se naște o dragoste pătimașă, dar deopotrivă spirituală, o poveste care o va urmări toată viața și care aproape îi va distruge prietenia cu Salcia.

Perspectiva narativă se schimbă când de la Pearl la Salcia, când invers. Cele două personaje feminine sunt aduse pe rând în prim plan, disputându-și în permanență rolul de eroină. După instalarea regimului comunist, lumina cade pe viața Salciei cu noul soț Dick. Spre deosebire de fiica sa Rouge, Salcia nu reuşeşte să rezoneze cu noile doctrine și va fi persecutată în mai multe rânduri din cauza relației sale cu Pearl, considerată acum un dușman al sistemului.

Romanul este împărțit în 5 părți, pe fundalul fiecărei dintre acestea prefigurându-se subtil câte o figură masculină ce domină acțiunea: partea întâi – Absalom și tatăl Salciei; partea a doua – Lossing şi Hsu Chih-mo; partea a treia – din nou Absalom; partea a patra – Dick; partea a cincea – dictatorul Mao.

Prin romanul său, Anchee Min creează o radiografie a schimbărilor politice, a chinurilor dragostei, dar și a diferenţelor culturale înlănţuite de prietenia dintre Salcia şi Pearl, prietenie ce nu a putut fi transferată la nivel de ţară, în ciuda eforturilor depuse de Mao pentru a obține o alianţă între China și America.

Puteţi cumpăra cartea la un preţ bun de pe libhumanitas.ro, okian.ro.