Sexualitatea feminină în romanele contemporane

Sexualitatea feminină în literatură a fost considerată vreme de multe secole un subiect tabu. De la literatura victoriană ce abundă în eroine considerate nebune datorită pornirilor mai puţin “ortodoxe” sau de la emblematica Madame Bovary care nu se sfieşte să se lase pradă pasiunii adultere până la Trezirea la viaţă a lui Kate Chopin în care avem de-a face cu o soţie şi mamă care îşi descoperă natura sexuală prin apropierile afective cu altă femeie, în literatura modernă scriitorii aleg să prezinte această tematică controversată în mod direct, aproape brutal şi fără prea multe artificii.

De-a lungul anilor mi-au trecut prin mâini mai multe cărţi ce se încadrează în această tematică şi am ales să le prezint printr-un singur articol pentru că în esenţă pornesc de la aceeaşi idee în construirea personajelor. Nu sunt neapărat nişte scrieri comode (mai ales cele ale Elfriede Jelineck), dar eu zic că merită citite mai ales de către cei interesaţi de evoluţia abordării tematicii sexualităţii, cât şi de cei care nu se tem de provocări.

Transgresiuni – Sarah Dunant

image_5612

 

Transgresiuni este un thriller psihologic ce vorbeşte despre anduranţa minţii umane şi despre testarea propriilor limite în sensul că explorează laturile ascunse ale subconştientului şi încercările prin care eşti dispus să treci în lupta pentru salvare. Psihologia umană este foarte fragilă iar caracterul este supus unor schimbări de neimaginat. Cam asta se întâmplă şi cu Elizabeth Skorvecky, eroina Sarahei Dunant, o traducătoare ce este atrasă într-un joc sexual de către un psihopat. Bariera dintre călău şi victimă se estompează treptat, pe măsură ce lumea fictivă din roman se întrepătrunde cu realitatea. Rolurile se inversează pe rând. Frica se transformă în control, dar controlul este uşor doborât printr-un act sexual, moment în care sentimentul de vinovăţie se amestecă pregnant cu cel de plăcere. La sfârşitul cărţii nu poţi să nu te întrebi: oare realitatea împrumută aventurile personajelor din roman, sau Elizabeth inserează în traducerea ei propriile plăsmuiri psihotice?

Devorări – Richard Millet

download

Protagonista romanului Devorări, Estelle, este o tânără de vârsta mijlocie ce trăieşte alături de unchiul său la hanul pe care acesta îl conduce. Viaţa ei se desfăşoară zilnic după aceleaşi tipare ale unei rutine fără sfârşit în care nimic nu pare să îi tulbure existenţa anostă până în momentul în care în sat apare un învăţător nou. Pasiunea pe care Estelle o dezvoltă pentru acesta se consumă prin refulări sexuale şi gânduri istovitoare de posesiune fără prea multă perdea. Deşi este măcinată de insipidul vieţii sale, nu capătă curajul necesar pentru a ieşi din acest hău. Devorările interioare o chinuie, dar fără folos. Slăbiciunea umană este prea adânc înrădăcinată în conştiinţa personajului iar singura ei scăpare rămâne evadarea în propriile fantasmagorii abjecte.

 

Elfriede Jelineck – Lăcomie & Pianista

coperta1 (1)

coperta1

Cu o acţiune destul de încâlcită, un limbaj de o agresivitate sexuală fără limite, personaje mânate de gânduri meschine şi perverse, Lăcomie este o adevărată provocare pentru orice cititor. Cursivitatea romanului se bazează exclusiv pe crearea unui labirint de jocuri erotice, dorinţe nestăvilite şi ambiţii fără margini. Atmosfera este sumbră, firul epic se împleteşte cu descrieri ample ale naturii şi divagaţii cu privire la perversitatea umană. Vocea narativă este şi ea ambiguă, scriitura alternând persoana întâi cu persoana a treia, vocea masculină cu cea feminină. Lectura înaintează anevoios pentru că este foarte greu să pătrunzi în mintea personajelor şi să le înţelegi gândurile şi acţiunile obscene.

În Pianista, autoarea explorează din nou puterea subjugantă a dorinţelor carnale prin intermediul unui personaj feminin, Erika, o profesoară de pian, ajunsă la vârsta maturităţii, dar care trăieşte în continuare alături de mama sa. Iubirea maternă se manifestă obsesiv, iar relaţia dintre cele două este un amestec hipnotic de ură şi iubire. Frustrările Erikăi se revarsă în porniri sexuale sălbatice, în plăceri sadomasochiste, în tentative repetate de a-şi provoca durere şi în dorinţa de a se denigra ca fiinţă umană. Universul bolnăvicios de interdependenţă creat de mama sa o împiedică să ducă o viaţă normală, personalitatea ei fiind şlefuită în umbra autorităţii materne de care vrea să se desprindă, dar care, în schimb, o provoacă la fapte degradante. Mica perioadă de rebeliune se sondează cu revenirea la cuibul matern, singura realitate palpabilă cu care Erika este obişnuită.

 

Lasă un comentariu