Postarea mea de azi vine în continuarea celei scrise ieri de Ema, ca urmare a unui nou episod de plagiat în mijlocul căruia mă regăsesc acum şi eu. „Personajul principal” este acelaşi tânăr, Andrei Cioată, care continuă să îşi caute inspiraţie pentru recenziile sale printre textele celorlalţi colegi bloggeri. Pentru cei care nu cunosc primul episod din această miniserie (care are potenţialul unei adevărate epopei), vă invit să citiţi şi articolul scris de Ema anul trecut, undeva în luna decembrie.
Descoperirea recenziei cu pricina a fost pur şi simplu întâmplătoare, prin intermediul unui grup de cărţi pe Facebook unde sunt membru şi unde mai public ocazional. Recunosc că nu obişnuiesc să citesc toate postările, dar, vineri seară, mi-a atras atenţia un articol despre cartea Ne-am ieşit cu toţii complet din minţi, o carte despre care am scris şi eu în luna iulie. Curiozitatea şi dorinţa de a vedea ce alte păreri a mai stârnit, m-au condus spre acel link şi, pe măsură, ce lecturam, îmi regăseam în text chiar ideile mele, exprimate voalat în fraze mai lungi, cu o topică uşor inversată, dar, care încă păstrează alăturări de cuvinte întocmai ca în recenzia mea. Vă las mai jos print screenurile corespunzătoare pentru a judeca şi voi situaţia:
Reacţia mea imediată a fost să răspund la postare în grupul de pe facebook, ataşând chiar imaginile de mai sus. Nu ştiu exact cine a intervenit să le şteargă, administratorul sau Andrei, cert este că au dispărut. Între timp am semnalat situaţia şi pe pagina mea, iar de atunci tânărul nu mai conteneşte cu scuzele şi a înlăturat din proprie iniţiativă articolul de pe blogul său. Nu are rost să mai înşir aici lista sa lungă de motivaţii şi încercarea de a se victimiza, e clar că nu şi-a învăţat lecţia după cele întâmplate anul trecut.
Am constatat plagiatul, şi-a cerut scuze, a scos recenzia de pe site. Bun. Ce rămâne acum de făcut? Având în vedere faptul că blogul său este urmărit de 1846 persoane şi că este sponsorizat de mai multe edituri şi librării (Târgul cărții, Printre cărți, Editura Art, Arthur și Paladin, Librex, Editura Univers – între timp a reapărut, aseară ştersese logo-ul, Magazinul de carte, Corint, Leda, Curtea Veche, Books Express, Libris, Cărți anticariat) cred că se impune o „demascare” la un nivel mai înalt. Este corect ca cineva ca el să fie o sursă de inspiraţie în alegerea lecturilor şi, pe deasupra, să şi primească cărţi gratis în condiţiile în care îşi înşală proprii cititori, servindu-le păreri care nu-i aparţin în totalitate? Data trecută şi-a cerut scuze în mod public şi toată lumea l-a felicitat pentru asta. Mă întreb acum ce atitudine o să adopte şi cât o să îi mai meargă…
Având în vedere că nu există o lege în acest sens pentru a pedepsi furturile intelectuale pe internet (sau nu ştiu eu să fie), iar postarea a fost ştearsă şi nu mai poate fi sancţionat prin Google Webmaster Tool aşa cum ne-a sugerat Diana printr-un comentariu, singura soluţie e să sperăm că prin aceste articole o să se ducă vestea că blogul său nu este credibil. Pe de altă parte, o să vedem dacă vom contacta editurile în cauză separat, sau printr-un email comun.
Între timp, cine are blog îşi poate verifica pe Copyscape postările pentru a vedea dacă cineva se inspiră cumva de la el.
Recunosc că lucrurile nu sunt mereu albe sau negre şi există o zonă gri, insesizabilă poate pentru cititorii care nu fac recenzii. Atunci când ajungi să urmăreşti mai multe bloguri şi să citeşti mai multe păreri despre aceeaşi carte, este posibil ca, undeva în subconştient, să ţi se imprime câteva din ideile citite. Este oarecum normal să se întâmple asta, dar, devine suspect când foloseşti exact aceleaşi cuvinte în fraze asemănătoare, cu o topică inversată şi în cadrul unui paragraf mai mare în care mai presari câteva sinonime şi cuvinte fără sens din dorinţa de a masca ideea de la care porneşti.
Nu cred că are cineva timp să stea să investigheze mereu dacă articolele îi sunt plagiate sau nu, dar, după cum bine spune şi Ema ies singure la suprafaţă, mai devreme sau mai târziu. Aşadar, dragi plagiatori, suntem cu ochii pe voi!
Foto via Pinterest
14 Răspunsuri
Ema
Foarte bine spuns, Dana! Ai fost elegantă în exprimare, dar nu cred că e nevoie să recurgem la invective pentru a transmite gravitatea situației. Din păcate, observ din răspunsurile primite de mine că plagiatul nu este considerat un lucru grav, ba, mai mult, plagiatorul nici măcar nu își recunoaște vina, cu dovezile în față.
Oai, păi cum, au reapărut banner-ele Univers și Litera? Aseară nu mai erau pe blogul lui Andrei. Ce tot învârte și băiatul ăsta… Între timp am tag-uit toate editurile și librăriile cu care colaborează cei doi, pasul următor ar fi să le scriem editurilor, cu link către articolele noastre. Vedem noi dacă scriem un email comun sau separat… Însă atitudinea fetelor de la Shattering Words chiar m-a scos din sărite. În cazul lor, o soluție ar fi să reclam pagina prin Google Webmaster Tools, dacă văd că se încăpățânează să o păstreze. Văd că e mult de completat, iar dacă pagina cu pricina dispare între timp, ar fi o situație cam ciudată.
Hihi, văd că nu se mai poate copia text de pe pagina ta – nu știu dacă aveai chestia asta și înainte, dar am încercat acum și văd că nu se (mai) poate. Din păcate, asta nu îi împiedică pe cei care fură ideile…
Dana Dumitru
Da, văd că Andrei se tot joacă cu logo-urile, nu ştiu exact cu ce scop.
Am citit şi eu răspunsurile celor de la Shattering Words, nu-mi vine să cred că tipa nu îşi recunoaşte vina chiar şi pe baza unor dovezi atât de concrete!
Am pus în aplicare sugestia Mihaelei cu plug-inul menţionat împotriva opţiunii copy-paste Vorba ei, măcar să le tăiem elanul şi să muncească puţin dacă tot vor să copieze.
Cărți și călătorii
Bun așa! Sper să funcționeze și la mine, și la tine, chiar dacă pe mine (am fost aproape dezamăgită să constat pe Copyscape) nu m-a copiat nimeni. :))) Lăsând gluma la o parte, cred că pentru mulți practica de a „se inspira” din ce au scris alții este împământenită încă din școală, unde de mult timp este un mod de lucru validat de profesori. Dacă acolo merge, dacă la nivel înalt, printre politicieni de vârf, merge, de ce n-ar merge și la un „amărât de blog?
Nu încerc să-i scuz pe cei care au copiat, doar să îmi explic cumva comportamentul lor. Dar e ciudat că atunci când te pasionează ceva suficient de mult încât să ieși în public cu lucrul ăla, nu ai în tine resursele necesare să-l faci în stilul tău, nu ai o voce a ta care cere să se exprime…
Dana Dumitru
Da, exact asta nu înţeleg nici eu. Dacă îţi faci din pasiune un blog se presupune că vrei să îţi faci cunoscute propriile idei, nu să copiezi de pe la alţii în speranţa că aşa vei atrage cititori.
Laura G.
Cred ca un e-mail comun ar fi mai convingator, mai ales ca exista pana acum cel putin doua texte plagiate de pe doua bloguri diferite. Poate mai sunt si altele, dar pentru a afla ar trebui sa isi verifice fiecare textele…Ceea ce necesita timp si rabdare.
Ema
Sau un email de la fiecare (cu toate link-urile), pentru că, dacă este unul singur, ar fi mai ușor de trecut cu vederea, indiferent de conținutul lui.
Diana
Andrei Cioată stie foarte bine ca furtul intelectual in online-ul romanesc nu se pedepseste…cel putin in prezent.
Eu nu inteleg cum poate sa fure continutul altuia cu atata nonsalanta….si pentru ce? Pentru niste like-uri si click-uri in plus?
Andrei Cioată (falled.blogspot.ro) a renuntat la orice urma de respect, atat valoreaza demnitatea pentru el: nimic.
Pentru ca nu este prima data cand isi scuza mijloacele cu atata lejeritate pentru propriu-i scop meschin. Cam asta e nivelul personajului in cauza.
Alin
Heh, care demnitate? Baiatul ala nu are nici macar o idee originala in creierasul ala mic si fudul pe care il poseda. Acum un an se tavalea pe jos cu scuzele de teama ca ramane fara sponsorizare de la edituri. Intre timp si-a dat seama ca daca iei doar anumite fraze din recenzii si le maschezi intr-o exprimare de balta, atunci s-ar putea sa nu te mai descopere lumea.
Eu nu cred ca a avut vreodata intentia sa scrie recenzii de la el fiindca habar nu are ce sa scrie. Cred ca daca vrei sa il faci sa planga e suficient sa ii asezi in fata o hartie si un pix si sa il pui sa scrie ceva fara sa se inspire de pe vreun calculator sau un telefon.
Dana Dumitru
Să vezi ce s-a mai tăvălit pe jos cu scuzele şi de data asta. Nu are însă rost să le mai redau şi aici.
Hai că m-a amuzat ultima frază cu pixul şi foaia, ar fi chiar un experiment interesant :))
Andreea Chiuaru
Nu mă așteptam deloc la asta. Am dat click doar așa, să văd ce părere ai tu despre drepturile de autor & stuff. Pe Andrei îl știu din online, am vorbit mult, mi se pare un tip de treabă. Dar habar n-aveam că recenziile lui nu sunt tocmai ale lui. Mi se întâmplă și mie (pentru că nu am exercițiul recenziei prea bine întipărit în minte) să citesc o recenzie, două la o carte pe care urmează să o recenzez. Dar să fur ideile altuia? Nicidecum. De ce? Păi, în primul rând, dacă mie o carte nu mi-a spus mai mult de o jumătate de pagină, atunci nu scriu mai mult de o jumătate de pagină. În al doilea rând, pentru că mie mi se copiază textele în întregime și știu cât de rău de simți când vezi că propriiile tale sentimente (aici nu mai vorbesc de cărți, dar cred că se aplică la fel de bine și în acest caz) sunt reproduse de altcineva și însușite. Până una alta, de la mine de pe blog nu se pot copia textele în întregime prin clasicul copy-paste, dar sunt convinsă că există expresii și idei care se regăsesc și pe la alții care și le-au însușit între timp.
Dana Dumitru
Da, poate că într-un context diferit e un tip de treabă, însă în ceea ce priveşte rolul de blogger mai are de lucrat la capitolul originalitate şi curaj de a-şi exprima propriile păreri.
Am instalat şi eu plug-inul ce împiedică copy-paste-ul.
Coffee
Dana, ii faci prea multa reclama tipului si mai pui si link catre el, adica il ajuti la SEO. O nulitate va ramane o nulitate. Fiecare avem stilul nostru, mai amplu sau mai succint, recenzii cu tenta masculina sau feminina, proprii cititori. Reclamati-l la edituri si daca nu rezolva nu le mai recenzati nicio carte. Daca nu erai tu si Ema nici nu auzeam de pustiul asta.
Dana Dumitru
Uite că la asta nu m-am gândit că îi fac reclamă. Dar poate e mai bine așa pentru că apoi dacă scot linkul informația despre plagiat o să se piardă. Editurile au avut răspunsuri variate, unele au fost indiferente, altele au luat atitudine. Eu oricum nu colaborez cu nicio editură.
Da, mi-au mai spus și alții că ajunge în spam newsletter-ul, o să văd ce pot face în privința asta.
Coffee
PS Newsletter -ul tau imi ajunge in Spam, poate schimbi providerul.