Lecturile mele în aer liber (conacul Bellu)

postat în: Blog | 4

20150726_132829

Lecturile mele în aer liber au continuat şi în weekendul ce tocmai a trecut când paşii m-au purtat la conacul baronului Alexandru Bellu, în comuna Urlaţi, din judeţul Prahova. Vizita mea nu a fost întâmplătoare, căci, acum aproximativ o lună, Ioana scria pe blogul ei despre această bijuterie arhitecturală prea puţin cunoscută publicului larg şi care merită din plin vizitată şi admirată. Cum drumurile mă poartă în ultima vreme destul de des la Ploieşti, m-am gândit să îmi rezerv puţin timp pentru a descoperi locuri noi şi frumoase care s-au nimerit să fie şi numai bune pentru citit.

20150726_133159

Intrarea la conac se face trecând mai întâi de un foişor cu 3 etaje ce are mai degrabă aspectul unei clopotniţe. Foişorul găzduieşte atât o colecţie de ii cusute manual cu materiale preţioase, lucrate la comandă pentru Alexandru Bellu, cât şi fotografii ale ţăranilor din satul Urlaţi, executate chiar de către acesta. De asemenea, puteţi vedea şi obiecte vechi de mobilier de secol XIX aduse din călătoriile proprietarului, cât şi o colecţie temporară de port popular ale bulgarilor din oraşul Băleni-Sârbi din judeţul Dâmboviţa. Atunci când copacii nu sunt înfrunziţi, foişorul oferă vedere şi asupra conacului, dar deocamdată am putut admira doar colinele din împrejurimi.

Pe un drum şerpuit, străjuit de o parte şi de alta de o pădurice, puteţi urca la conacul mic (cel mare se pare că nu a supravieţuit regimului comunist şi a fost distrus în totalitate), o clădire superbă în stil românesc. Camerele sunt o adevărată incursiune în istorie, dar şi pe alte continente. Omul de cultură Alexandru Bellu a reconstituit în acest conac o parte din călătoriile sale şi putem admira şi în ziua de azi un salon oriental şi unul japonez cu mobilier specific, dar, mie mi-a rămas gandul atât la biblioteca ce găzduieşte volume în limbile română, franceză şi engleză, cât şi la salonul de mese şi la dormitor. Tare mult mi-ar plăcea să particip acolo la o serată cu muzică la pian (am înţeles că funcţionează, dar nu e acordat) sau cu muzică la gramofon… :)

Conacul nu este foarte vizitat, aşa că am zăbovit un pic în linişte pe cerdac cu o carte în mână şi am mai admirat încă o dată peisajul minunat. În curte sunt şi câteva măsuţe, iar, în afara muzeului, am văzut câţiva turişti ce au poposit pentru un picnic.

20150726_132637

Doamna de la muzeu ne-a recomandat să vizităm şi casa boierească Bozianu din comuna Sângeru, judeţul Prahova şi am de gând să merg şi acolo poate chiar săptâmâna viitoare.

20150726_132557 20150726_132610(0)

Postarea nu se înscrie neapărat în seria de lecturi în aer liber, dar mi-am dorit foarte mult să fac si eu la rândul meu „reclamă” acestui colţişor superb în speranţa că va atrage mai mulţi vizitatori. Din păcate, înauntru nu se pot face poze, dar, ca să vă faceţi o idee, am găsit aici şi aici nişte articole cu imagini din interiorul conacului. România este o ţară frumoasă cu multe locuri magice ce merită din plin vizitate şi promovate.

20150726_132825

Pentru mai multe detalii cu privire la Muzeul Conacul Bellu, vă recomand şi pagina lor de facebook.

Voi pe unde v-aţi mai ascuns de căldură ca să citiţi?

4 Răspunsuri

  1. Uf, ce mult mi-a plăcut acolo, camerele alea sunt fabuloase cu tot ce s-a păstrat în ele. :)
    Bine de ştiut de Bozianu, nici măcar nu auzisem de ea.
    Cât despre căldură, am moţăit un pic cu cartea pe canapea. Atât. De ieşit şi citit în natură, no way, e prea fierbinte pentru mine.

    • Da, şi mie mi-a plăcut super mult. Văd că prin Prahova sunt ceva conace :)
      Nici eu nu auzisem de Bozianu, probabil ştia doamna de la muzeu că nu e foarte cunoscut şi s-a gândit să ni-l recomande. O să revin cu impresii şi de acolo.

  2. Felicitari, Dana! Blogul tau e tot mai bun cu fiecare postare.

Lasă un comentariu