Insula iubirilor nesfârşite

insula-iubirilor-nesfarsite_1_fullsize

Autor: Daína Chaviano

Anul apariției: 2010

Editura: Humanitas

ISBN: 978-973-689-355-1

Număr pagini: 340

Insula iubirilor nesfârșite se citește cu muzica celor de la Buena Vista Social Club în surdină. Numeroasele referințe muzicale ce răzbat din paginile romanului te poartă pe ritmurile cubaneze ale Omarei Portuando, Beny Moré, Celia Cruz, Ibrahim Ferrer, La Lupe, etc. Eu nu am rezistat tentației și am căutat fiecare melodie în parte pentru că am vrut să fiu mai aproape de trăirile personajelor care se contopesc cu muzica, iar cel mai mult m-a emoționat duetul Silencio al lui Ibrahim Ferrer cu Omara Portuando pentru că mi s-a părut că rezoneză perfect cu povestea Amaliei.

Daína Chaviano se înscrie în tradiția lui Isabel Allende ale cărei romane sunt caracterizate de realismul magic. Insula iubirilor nesfârșite este scrisă din două perspective diferite: una bazată pe punctul de vedere rațional al realității (narator – Cecilia), și cealaltă bazată pe acceptarea supranaturalului ca o realitate palpabilă (narator – Amalia). Aceste două perspective integrează în roman universul fizic și simbolic al lumii cubaneze: credințele ancestrale, natura, istoria, mitul și magia.

Trecut, prezent, viitor. China, Spania, Cuba, Miami. 4 povești de dragoste. Elemente temporale, spațiale și mistice compun povestea bătrânei Amalia, catalizatorul acțiunii în acest roman. Incursiunea în narațiunea ei ne poartă în vremuri demult apuse, când pasiunile aveau o forță nesfârșită, convingerile politice se trăiau la intensitate maximă, creaturile supranaturale încă mai populau lumea iar superstițiile și magia se împleteau cu evenimentele zilnice. Poveștile de dragoste ale bunicilor și părinților Amaliei sunt guvernate de zeități și forțe mistice. Firul narativ se derulează în ritmuri de bolero și se întrepătrunde treptat cu realitatea.

Asistăm la o povestire în ramă, unde Cecilia, o tânără din Miami, originară din Cuba, vine în fiecare seară într-un bar pentru a asculta relatarea vieții Amaliei, care ajunge să se contopească cu propria viață. Destinul joacă un rol foarte important în defășurarea acțiunii, căci toate întâmplările fantastice la care este martoră Cecilia sunt corelate cu narațiunea Amaliei, cu ajutorul căreia își găsește sufletul pereche.

Uneori, o undă de parfum – ca aroma unei flori – ne poate face să închidem ochii și ne taie respirația. În clipa aceea, voința rămâne captivă unei senzații intense, de care abia după un timp te poți elibera. Iar dacă frumusețea pătrunde în tine prin muzică sau printr-o imagine…Ah! Atunci viața rămâne suspendată, se oprește în fața acelor sunete nepământene sau a puterii infinite a unei reprezentări vizuale. Simțim începutul cumplitului. Doar că, uneori, e atât de fugar, că abia dacă-l băgăm în seamă.”

Ineditul acestui roman constă în faptul că reunește prin intermediul poveștilor de dragostea istoria celor trei comunități etnice care au dat viață poporului cubanez: africană, chineză și spaniolă. Deasemenea, cei prea puțin familiarizați cu cultura cubaneză vor descoperi în acest roman o suită de obiceiuri, ritualuri și superstiții ce definesc acest popor și vor putea observa în ce măsură vechile obiceiuri au fost transmise noilor generații și dacă acestea au rezistat asediului timpului. 

Insula iubirilor nesfârșite este deocamdată singurul roman al Daínei Chaviano tradus în limba română. Este un roman captivant atât prin fuziunea fantasticului cu istoria, cât și prin forța personajelor și a limbajului clar și concis.

 

2 Răspunsuri

  1. Isabel Allende este unul din scriitori mei preferati. Daca scrierea e comparabila cu stilul Isabel Allende, inseamna ca merita citita :)

Lasă un comentariu

Filtru Spam