Gabriela

Gabriela este o frescă a societății braziliene de la începutul secolului XX, o imagine vie a transformărilor prin care trece micul oraș de provincie, Ilhéus, în drumul său spre modernizare. Începuturile progresului și ale civilizației se împletesc cu obiceiurile ancestrale, care, la începutul romanului, încă primează. În spiritul acestor obiceiuri străvechi începe și romanul nostru. Moșierul Mendonça își omoară frumoasa nevastă, pe Sinhazinha, pentru a-și reabilita imaginea de soț înșelat. Pasiunile mistuitoare și relațiile extraconjugale sunt bine cunoscute și îndelung dezbătute de locuitorii din Ilhéus, și toți consideră un lucru normal comiterea unei crime pentru spălarea onoarei.

Vechea lege este susținută și reprezentată de bătrânul colonel Ramiro Bastos care se opune progresului deoarece nu-l înțelege. Dar, odată cu venirea în oraș a tânărului Mundinho Falcão, lucrurile încep să se schimbe și pe tot parcursul romanului vom asista la lupta politică dintre cele două tabere. Progresul este și echivalentul desfrâului, cel puțin în ochii bătrânelor domnișoare, care nu prididesc în a condamna apariția cabaretului, a spectacolelor scandaloase de balet, apariția țiitoarei Gloria la fereastra casei din centru mereu cu sânii la vedere, sau schimbarea domnișoarei Malvina care tânjește după viața de femeie independentă, eliberată de influența bărbaților.

Politica este “soarele” în jurul căruia se rotesc destinele personajelor. A face politică este activitatea principală a bărbaților, care o practică cu regularitate mai ales la barul lui Nacib, centrul întâmplărilor din Ilhéus. Aici se discută cu asiduitate atât intrigile politice, cât și aventurile amoroase.

Intriga principală o constituie însă apariția Gabrielei, o fată săracă care vine din sertão (în Brazilia, o regiune puțin populată și săracă) pentru a-și face un rost. Frumusețea și spiritul liber al fetei îl cuceresc imediat pe arabul Nacib, dar atrag și privirea numeroșilor clienți din barul acestuia. Din servitoarea și bucătăreasa excelentă, Gabriela devine la scurt timp soția lui Nacib, dar, asemenea păsării din colivie, nu se adaptează la viața de doamnă și revine la vechile obiceiuri ori de câte ori are ocazia. Deși ajunge în postura de soț înșelat, Nacib nu vrea să îndrepte lucrurile prin violență, semn că, într-adevăr, o dată cu prosperitatea economică legile străvechi nu-și mai au locul în acest mic port. Simbolic este faptul că la sfârșitul romanului Ramiro Bastos moare și, o dată cu el, moare opoziția politică și implicit vechile rânduieli.

Romanul începe cu sezonul ploilor și se termină cu aceeași imagine, ceea ce redă ideea ciclicității vieții. La fel ca succederea anotimpurilor, legătura dintre Nacib și Gabriela înflorește din nou, dar fără frământări și gelozii de data asta. Simbolul final al instalării progresului îl constituie condamnarea lui Mendonça pentru moartea soției sale.

Odată ce treci de primele 100 pagini și te acomodezi cu multitudinea de personaje, Gabriela este o lectură plăcută, aș putea spune chiar savuroasă. Merită citită mai ales pentru perspectiva istorică pe care o oferă asupra societății braziliene, dar și pentru faptul că Gabriela este o eroină atipică.

Puteţi cumpăra cartea la un preţ bun de pe elefant.ro sau libris.ro.