Biblioteca casei Istrate Micescu

postat în: Blog | 2

Bookish Style - biblioteca casa Micescu

 
 


Pe strada Ioan Zalomit nr. 12, la adăpostul ramurilor bogate ale copacilor din parcul Cișmigiu, se află casa avocatului Istrate Micescu. Volumetria și caracterul impozant al clădirii ne duc mai degrabă cu gândul la un conac boieresc decât la o casă de oraș, impresia fiind susținută și de stilul neo-românesc în care a fost construită.

Până în 2014, înainte de a fi restituită moștenitorilor de drept, aici a funcționat sediul Bibliotecii Pedagogice. Din păcate, piesele originale de mobilă și decorațiuni (cu excepția unui dulap și a unei mese) s-au pierdut sau au fost distruse, singurele care au rămas mărturie ravagiilor timpului fiind tâmplăria, sobele artizanale, cât și splendida bibliotecă și scară, ambele din lemn masiv. În prezent, casa nu este racordată la curent electric și este într-o stare continuă de degradare, neexistând niciun plan de reabilitare.

 

Scară interioară
Scară interioară
 

Scară interioară
Scară interioară
 

Scară ce duce către camera copiilor în turn
Scară ce duce către turn

Potrivit arhivelor, planul casei datează din anul 1911 și a fost închiriată mai multor firme, printre care și unei tipografii. În ciuda încercărilor doamnei doctor în istorie Oana Marinache de a-i descoperi originile, proprietarul inițial rămâne în continuare necunoscut. Istrate Micescu a intrat în posesia ei în 1923, iar lucrările de amenajare au fost demarate în 1927-1928. Arhitectul Edmond van Saanen Algi, cu care avocatul s-a cunoscut prin intermediul lucrărilor de amenajare pe care acesta le-a făcut la birourile Uzinelelor și Domeniilor Reșița, s-a ocupat de transformările interioare, și anume, de camera copilului (în turn, departe de saloane și dormitoare pentru ca plânsetele copilului să nu deranjeze), terase exterioare și intrarea în stil italian.

 

Vedere dinăuntru
Vedere dinăuntru
 

Intarea casei
Intrarea casei
 

Coloane în stil italian
Coloane în stil italian

Istrate Micescu era cunoscut pentru faptul că de obicei stătea în chirie, conacul de la Cișmigiu fiind primul său domiciliu în proprietate personală.

Salonul cu biblioteca este de departe cea mai spectaculoasă încăpere. Om de litere, pasionat de istorie, filosofie și artă, Istrate Micescu a întreținut una dintre cele mai mari biblioteci personale ale vremii. Colecția sa a fost clasată în fișete, dar, din păcate, se mai păstrează doar o mică parte din acestea, restul fiind aruncate pe balcon. Capitelurile coloanelor de marmură sunt decorate cu simbolurile justiției, balanța și chipul zeiței Themis, care, se pare că ar împrumuta imaginea uneia dintre cele trei soții ale avocatului. Biblioteca este sculptată în stil neo-românesc, iar soba este de inspirație transilvăneană. Fiind o casă construită în preajma Marii Uniri, se observă în decorațiunile interioare tendința de cuprindere a mai multor stiluri regionale pentru a reda ideea de unitate românească.

Detalii bibliotecă și soba transilvăneană
Detalii bibliotecă și soba transilvăneană

Vizitarea casei a fost posibilă datorită evenimentului organizat de către Asociatia-Editura Istoria Artei, prin amabilitatea proprietarei, doamna Ioana Cristea Micescu. Explicațiile și detaliile despre casă, pe care istoricul de artă Oana Marinache ni le-a oferit, au fost mai mult centrate pe viața și lucrările arhitectului Edmond van Saanen Algi, acesta fiind de fapt scopul turului. Personal, aș fi preferat să aflu mai multe despre viața avocatului Micescu și istoricul casei, dar, orișicât, mă bucur că am avut șansa să descopăr una din comorile ascunse ale Bucureștiului. Mai multe informații despre familia Micescu, proprietățile acesteia, cât și soarta cărților în patrimoniul Bibliotecii Pedagogice, găsiți pe pagina Adevărul, Puterea, Altmarius, etc.   

Cameră parter
Cameră parter
Salon parter
Salon parter

Dacă vă plac incursiunile de genul acesta, vă invit să urmăriți pagina lor de facebook pentru a fi la curent cu evenimente viitoare. Locurile sunt limitate și se dau repede, așa că, fiți pe fază.

2 Răspunsuri

  1. Wow… ce casa frumoasa! Si ce initiativa foarte buna :)

    • Sunt multe case de genul ăsta în București. Cred că și proprietarii ar putea să facă mai mult să le întrețină chiar dacă nu dispun de fondurile necesare. De exemplu, la Casa Costa-Foru (https://www.facebook.com/casacostaforu7/) se organizează evenimente, iar banii strânși merg la întreținerea casei. Nu ar strica o așa inițiativă nici aici.

Lasă un comentariu

Filtru Spam