Audiobook Clopotul de sticlă

postat în: Blog | 2

20131007-001611

 

Astăzi Sylvia Plath ar fi împlinit 83 ani. Nu o să intru în detalii cu privire la viaţa ei şi la modul în care s-a sinucis, dar o să vă spun (asta dacă nu ştiaţi deja) că este printre scriitorii mei preferaţi. În afara de poezii, pe care le-am citit doar parţial, am devorat cam tot ce a scris: nuvelele (volumul Johnny Panic şi Biblia Viselor, jurnalele şi singurul său roman, Clopotul de sticlă. Mi-aş mai dori să citesc şi Letters Home, o colecţie de scrisori ce cuprinde corespondenţa dintre autoare şi mama sa.

Pe Sylvia Plath am citit-o iniţial în engleză şi am fost de la primele rânduri fascinată şi atrasă de metafizica cuvintelor pe care le foloseşte, de metaforele suprarealiste şi gândurile complexe care îi invadează textele în încercarea de a explica depresia şi neputinţa în faţa multiplelor posibilităţi pe care viaţa ţi le oferă.

În 2011 am participat la un proiect de voluntariat pentru Asociaţia Nevăzătorilor din România şi am ales să înregistrez în română audiobookul Clopotul de sticlă. A fost o experienţă frumoasă care mi-a adus satisfacţii sufleteşti iar munca mea se pare că a fost apreciată şi de cei de la asociaţie, căci preşedintele la vremea aceea, scriitorul Radu Sergiu Ruba, a ţinut să îmi transmită câteva cuvinte emoţionante:

Îmi este greu să-şi descriu încantarea pe care am resimţit-o citind, deci, audiiind Clopotul de Sticlă… O voce deosebit de plăcuta, frumoasă la propriu, tinerească şi senină, armonioasă şi prietenoasă, echilibrată, bine ritmată, o dicţie impecabilă prin naturaleţea ei, o intonaţie între cea radiofonică şi una uşor participativă, uşor personală… Menţinută însă la o distanţă vizibilă, nu foarte îndepartată, nu foarte apropiată. Intr-un cuvânt, farmec personal care, după cum spuneai, conferă viaţă galaxiei de litere, de vorbe.

Vă las mai jos linkul către primul capitol din înregistrarea pe care am ales să o postez astăzi ca un omagiu personal pe care doresc să îl aduc scriitoarei, în speranţa că veţi avea curiozitatea să lecturaţi sau să ascultaţi Clopotul de sticlă.

Dacă sunteţi interesaţi să vă donaţi vocea, puteţi consulta aici lista cărţilor existente în Biblioteca ANVR

 

Înregistrarea completă este disponibilă pe canalul Bookish Style de pe youtube.

Sursă foto: ianalysethereforiam.wordpress.com

2 Răspunsuri

  1. Cred că în tinerețe trecem cu toții prin ceea ce descrie autoarea în ”Clopotul de sticlă”: căutarea drumului, dorința de a face cea mai bună alegere, disperarea de a nu greși pentru a nu ne rata începutul. Prin ”clopotul de sticlă” ea a dat cea mai bună definiție depresiei, sau mai bine zis lipsei de înțelegere a multora față de cei care suferă de așa ceva, mult mai ușor și expeditiv etichetați a fi niște ciudați. Am empatizat cu personajul principal, regăsind în mare parte sentimente, trăiri și situații de care am avut și eu parte, sau cel puțin asemănătoare. Frumos omagiul tău, plin de sensibilitate!

Lasă un comentariu

Filtru Spam